Guvernul Republicii Moldova

Ministerul Culturii

A A A

Aplică la proiectele
Culturale / Editoriale

Rezultate

“Festivalul Ouălor Încondeiate” la Lisabona, ediția a II-a

Publicat:M, 04/21/2015 - 15:19

    Centrul de Artă și Cultură „Trei Culori” din Lisabona, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Biroul pentru Relații cu Diaspora și Ambasada Republicii Moldova în Portugalia, a desfășurat cea de-a doua ediție a Festivalului Ouălor Încondeiate. Evenimentul a avut loc pe data 18 aprilie 2015, la Lisabona, Portugalia.

    În cadrul Festivalului a fost organizată parada portului popular, prezentată de membrii diasporei, expoziția de bucate tradiționale, atelierul de încondeiat ouă și un concert de muzică sacră pascală.

    La fel ca la ediția precedentă, atelierul de încondeiat ouă a fost condus de meșterul popular Angela Don din satul Lalova, raionul Rezina, Republica Moldova. Tehnicile și ornamentele tradiționale vechi de încondeiat ouă au fost deprinse de meșteriță cu 10 ani în urmă în cadrul atelierelor de încondeiere a ouălor organizate de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

   Scopul evenimentului este păstrarea, transmiterea și promovarea în forme originale a obiceiurilor şi meşteşugurilor tradiţionale în afara ţării, în special a celui mai spectaculos obicei de Paşti – încondeierea ouălor.

   Pe lângă pregătirile pascale cunoscute de toţi – ajunarea (postul), curăţenia în casele şi spaţiile aferente, participarea la slujba de Paşti – meşteşugul de a încondeia ouă este promovat de meşterii populari din diferite comunităţi ale Republicii Moldova. Simbolurile şi ornamentele de pe ouăle pascale sunt similare ca acele de pe covoare, ştergare, portul popular şi indică faptul că străbunii s-au inspirat din tot ce îi înconjura: natură, gospodărie, obiceiuri.

   Tradiția de a încondeia ouăle a cunoscut o dezvoltare deosebită în spaţiul est-european, mai ales la români, bulgari, ucraineni etc., dar sunt specifice şi altor regiuni şi culturi. Istoria vopsirii ouălor roşii în spaţiul românesc e foarte veche, dar cea dintâi referire documentară datează de la mijlocul secolului al XVII-lea.